Toate companiile, indiferent de domeniul de activitate sau de nivelul de vechime sunt expuse intr-o masura mai mare sau mai mica riscurilor economice si financiare.
Cresterea concurentei, mediul de afaceri caracterizat printr-o dinamica exagerata, lipsa de informatii sau accesul limitat la resursele de finantare sunt unele dintre cele mai obisnuite riscuri cu care se intalnesc companiile ajunse la maturitate.
Riscurile ce pot apare in cazul unei companii ajunse la maturitate
Riscul consta de fapt intr-un rezultat foarte greu predictibil, ce poate afecta rentabilitatea activelor si a capitalului investit.
Acestea sunt rezultatul incapacitatii companiilor de a isi ajusta costurile si de a se adapta contextului economic dintr-o anumita perioada.
Riscurile pot fi atat interne, cat si externe.
Riscurile interne pot fi riscuri de aprovizionare si desfacere (contracte ce nu au fost onorate de catre furnizori), riscuri tehnologice (imposibilitatea achizitionarii echipamentelor datorita lipsei de finantare a investitiilor) sau riscuri umane (greve, incompetenta personalului, etc).
Riscurile externe se refera la riscurile politice ce pot afecta drastic mediul in care firma isi desfasoara activitatea, la riscurile financiare (ce isi pot face aparitia in urma unor schimbari aparute in conditiile pietei) si la riscurile contractuale.
Riscul asumat de catre o companie trebuie sa fie foarte atent calculat in functie de criteriile expuse mai sus si trebuie sa tina seama de resursele financiare ale companiei.
Chiar daca acestea par in regula intr-un anumit moment, este necesar ca managerii sa tina seama de climatul economic, ce se poate schimba imediat si trebuie sa bugeteze anumite provizioane pentru acoperirea datoriilor prezente sau care isi pot face aparitia.
SMART – tehnica despre care trebuie sa stim cat mai multe
Un management eficient pentru o companie matura trebuie sa se bazeze intotdeauna pe regula SMART pentru definirea obiectivelor.
Astfel, acestea trebuie sa Specifice, Masurabile, Adevarate, Relevante si determinate in Timp.
Obiectivele pe termen scurt (1 – 3 ani) sunt extrase practic din obiectivele pe termen lung si se refera la detalierea in amanunt a obiectivelor comerciale (oferta de produse, dezvoltarea departamentului de vanzari, promovarea afacerii sau targetul companiei) si a tintelor pentru investitii (construirea sau inchirierea sediului firmei, achizitionarea de echipament informatic sau de utilaje, etc).
Obiectivele strategice pe termen lung ale firmei trebuie sa aiba in vedere in primul rand volumul cifrei de afaceri si cel al profitului net, investitiile in resursele umane si materiale si necesarul si structura de finantare.
Strategiile de afaceri in cazul unor companii mature trebuie sa sa bazeze pe mijloacele folosite pentru dezvoltarea firmei (introducerea de produse noi, abordarea de noi piete, achizitii sau fuziuni), pe stragetii financiare si de dezvoltare si retentie a personalului.
Este esential insa ca pentru fiecare obiectiv sa elaboram o strategie clara si concisa, ce va evidentia mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor, etapele de actiune, termenele de etapa si cele finale si resursele si responsabilitatea actiunilor.
Rezultatele acestora pot fi analizate periodic (de regula lunar si trimestrial) cu ajutorul unor indici KPI relevanti: numarul de clienti si valoarea medie a fiecarei tranzactii, evolutia cifrei de afaceri sau nivelul profitului coroborat cu productivitatea muncii.